|
In 1429, Sho Hashi uneste 2 insule si
formează regatul "Ryukyu". In
timpul secolelor 14 si 16, perioadă
denumită "Golden Age of
Trade"(Epoca de aur a comertului),
regatul are succes datorită comertului
cu China si alte natiuni. Totusi,
comertul cu vase este adeseori amenintat
de către piratii japonezi, de aceea
marinarii din Okinawa trebuie s se
apere împotriva cotropitorilor. Prin
anul 1580, Toyotomi Hideyoshi stabileste
legi împotriva portului liber de arme,
pentru a restaura pacea si pentru a
aduce un fel de prosperitate pentru
regatul Ryukyuan. A ajutat pentru a se
evita pierderea de vieti omenesti, dar a
stârnit un război civil. Dar asta îi
lasă pe tărani din Okinawa mai mult
sau mai putin fără apărare împotriva
samurailor, care erau singurii care
aveau voie să poarte arme. Desi
tehnicile de luptă lupta cu mâna
liberă fuseseră descoperită pe
câmpurile de luptă, ele nu puteau fi
folosite la operatii de defensivă sau
ofensivă. In 1609, clanul Satsuma Samurai Clan
atacă si alungă defensiva din Okinawan.
Nunchaku
/ ~\
Nu
cred că mai este cazul să
descriu această armă :-)
Bo
|
Bo(1.60-1.82
cm) este probabil una dintre primele
arme pe care omenirea le-a folosit
pentru a se apăra sau pentru a
vâna. Poate fi usor găsită,
nu se mânuieste greu si poate fi
folosită
pentru multe scopuri. Cu ajutorul
acestei arme pestii puteau fi prinsi.De
asemenea, călugării
se ajută
de acest băt
pentru a se sprijini si pentru a se apăra
eventual. Tehnicile de bo au fost
descoperite probabil cu mult timp în
urmă
si au fost probabil îmbunătătite
după era Heian ( 1127 e.n.). Tipuri
de bo: Kyu-shaku-bo ->2.82 cm;
Rokushaku-bo(numit uneori Tambo/Tanbo)
->2.90cm. Arta de a mânui acest
baston lung se numeste bo-jutsu.
Bastonul folosit de politie se numeste keibo.
Bastoanele de fier (răngile) se
numesc kanabo. Han-bo(în
traducere "jumătate băt")
este un baston scurt, arma favorită
a celor ce practică ninpo,
cu lungime de 91 de cm.
Sai
\|/
Un fel de baston scurt, de fier,
prevăzut cu unul sau două cârlige
mari lângă mâner, folosite la început
de tăranii din Okinawa pentru a se
apăra împotriva sabiei samurailor
sau tâlharilor, apoi, în perioada Edo
(1603-1868), de către politia
shogunală pentru a para loviturile
de sabie si a rupe lama sabiei
rebelilor.Partea principală a armei
sai(care poate fi ascutită pentru a
folosi la împuns) trebuia să aibă
aproximativ lungimea antebratului celui
care o folosea. Arta de a mânui această
armă albă se numeste
sai-jutsu. Un tip de sai având un
singur cârlig era numit Jitte(sau
Jutte).
Tonfa(Tuifa)
_|
Tonfa era folosită
ca uneltă
de lucru
înainte de a deveni armă.
Principala parte a acestei arme, axul,
este alcătuit
dintr-un lemn dur,
are 50...60 cm lungime
si o prindere mică cilindrică(cu
o lungime de 15 cm) perpendicular pe ax.
Se mai
spune
si
Moc can(dar în vietnameză). Kama /`
Kama era o uneltă folosită
pentru a tăia
recolta. Era foarte acutită
si de aceea o potentială
armă
mortală.
Structura ei era destul de slabă;
când lama "întâlnea" un
obiect destul de tare provoca socuri.
Prin urmare, a intervenit o schimbare
în structura armei, care este numită
natagama. Arma a fost construită
mai bine si pentru a fi mai rezistentă,
lama a suferit o usoară
indoire. |
